scris de Claudiu Mirescu
Vă rugăm închideţi uşa. Semnat, Şef clinică prof dr. X-ulescu. De câte ori aţi văzut inscripţia aceasta într-o instituţie medicală? Peregrinându-mă prin majoritatea spitalelor din Cluj, dar nu numai, mi-a fost dat să văd o multitudine de pseudodocumente pe pereţi semnate de mai marii clinicii respective, de la regulamente şi drepturi pentru asiguraţi (care numai de semnatar n-au fost făcute), până la instrucţiuni de folosire a liftului şi uşilor de serviciu. Oare când o să vedem Trage şi Împinge semnate de doctori?
Stând în faţa unor astfel de uşi, mă întreb ce ar zice Freud psihanalizând această situaţie. Eu cred că ar asemăna-o cu ardoarea de posteritate a celor care îşi scrijelesc numele pe scoarţa copacilor la munte, cât mai la înălţime, să fie văzute de cei care vor trece pe acolo, ani de-a rândul. Pentru că, la fel cum viaţa este efemeră şi trecătoare, la fel şi mandatul de şef de clinică… Şi, dacă e să ţinem cont de acelaşi Freud, care spune că rădăcinile tuturor frustrărilor noastre se regăsesc în copilărie, mă întreb cum s-o fi desfăşurat această etapă ontogenetică a semnatarilor.
Dar lucrurile nu se opresc aici. Ar trebui facută o statistică sumativă simplă în instituţiile medicale: cât tuş folosesc doctorii pe an parafând aceste “documente”, pe fiecare pagină, dacă se poate. Îmi aduc aminte ca ni se cerea caietul de practică de vară parafat, obligatoriu, pe fiecare pagină. Toate foile de examen se ştampilează cu ştampila catedrei. Eliberarea unei adeverinţe se întârzie din cauza unei ştampile. În fine, clasic românesc, de câte ori nu aţi auzit “am stat nu-ştiu-cât după ştampilă” ?!
Eu zic să privim cu optimism toate acestea. Citeam recent într-un curs de biofizică faptul că natura compensează creşterea iminentă a entropiei (haosului universal, simplu spunând), prin creşterea redundanţei. Medicii, cu meseria lor antientropică, s-au gândit să dea o mână de ajutor Universului.
Popularity: 12% [?]
